Satui de faptul ca in cele doua prime etape am ajuns la destinatie dupa miezul noptii, in aceasta dimineata ne-am trezit foarte devreme...pentru a apuca sa pedalam cat mai mult timp pe racoare. Mai mult, eu si cu Dani a trebuit ca inainte de micul dejun sa reparam camera sparta din noaptea precedenta cand am lasat-o asa. De asemenea, dupa ce am mancat, Octavian a mai reglat un pic franele la bicicleta lui Dani, care in sfarsit parea sa mearga mai bine.
In aceasta situatie, dupa ce am retras unii dintre noi forinti de la bancomat, am mers sa admiram faleza din centrul orasului si un castel din zona, reusind sa iesim din oras in jurul orei 10.30.
In cazul meu, dupa pana din ziua anterioara, in aceasta zi, in timp ce fotografiam castelul din oras, mi s-a stricat aparatul foto Nikon, abia achizitionat inainte de a pleca din tara...ceea ce pentru mine a devenit frustrant. Deja vedeam totul un esec. Mai mult, pentru mine, in contextul unor probleme, discutii din cadrul grupului, acest moment a reprezentat "punctul critic" al veloexpeditiei, peste care am facut eforturi si am reusit sa trec. Aveam nervii oarecum intinsi la maxim. Si totul era amplificat si de oboseala psihica acumulata de pedalatul pana tarziu din zilele anterioare. Dar nu m-am gandit decat ca trebuie sa merg mai departe si sa trec peste toate aceste probleme...
Revenind la pedalat, la cativa km de orasul Tata, am fost intampinati de cea mai "crunta" catarare de pana atunci...atat de crunta incat unii au fost nevoiti sa faca push-bike. Catararea a avut peste 4 km, iar panta medie de 8% m-a dus cu gandul la catararea dinspre Cartisoara catre Balea Lac de pe Transfagarasan. Am ajuns cu ceva timp inaintea celorlalti in varful catararii si am profitat de acest lucru si m-am apucat sa scriu in carnetel cateva idei despre ceea ce se intamplase pana atunci in veloexpeditie..."jurnalul de bord"...aveam ceva restante din zilele anterioare cand nu apucasem sa scriu deloc...
Dupa ce au ajuns toti in varf, am realimentat cu apa rece si ne-am energizat cu sucuri la un restaurant, apoi a urmat in compensare o coborare de vreo 3 km in serpentine, dar pe care am abordat-o toti cu atentie pentru ca pe asfalt existau multe zone cu nisip.
Dupa coborare, am urmat drumul pe malul Dunarii, pe traseul Eurovelo6, pana in orasul Esztergom. Aici am mancat la un restaurant chinezesc, eu comandand aripioare de pui putin condimentate cu o garnitura de orez cu ou si doua beri reci (totul la mai putin de 10 euro)...o excelenta alegere pentru mine care nu sunt un fan al mancarii chinezesti. Mancarea a fost atat de multa incat ne-am luat si pe drum la pachet. Siesta ne-am facut-o pe drum in mers, pedaland ceva mai incet, inclusiv din cauza deselor catarari care au urmat.
Dupa Esztergom am iesit in drumul national catre Budapesta, pe care am mers pana cu vreo 20 km inainte de a intra in capitala Ungariei. La momentul in care am decis sa reintram pe faleza Dunarii, l-am pierdut pe Dani din raza statiilor radio pe care le aveam cu noi, acesta mergand pe drumul national si ajungand inaintea noastra, a celorlalti, la hotel, in timp ce noi, am preferat sa mai luam o pauza pe faleza...sa mancam restul de mancare chinezeasca si niste inghetata. De asemenea, viteza noastra a fost incetinita de faptul ca drumul era off-road, dar si aglomenrat din cauza multor biciclisti si pietoni iesiti la plimbare de 1 Mai. La un moment dat, dupa ce mi-au cazut coburile de pe portbagaj din cauza drumului prost, am decis sa reintram pe drumul national. Insa, doar dupa alti cativa km, am reintrat pe faleza pentru ca pe drumul national am dat peste indicatorul care ne arata ca pe acolo biciclistilor le era interzis.
Pedaland si admirand frumusetea orasului Budapesta, am ajuns la un McDonald's de unde am luat mancare la pachet, apoi am mers pana am gasit un loc din care Mona sa ajunga la matusa sa, unde urma sa se cazeze, dupa care ne-am continuat drumul catre hotelul unde aveam rezervare...ceea ce a insemnat practic traversarea capitalei ungare. Am ajuns la hotel dupa ora 22.00.
Pentru ca a doua zi era asa-zisa zi de pauza (urma sa vizitam Budapesta, dar nu pe biciclete)...dupa ce ne-am cazat, am mancat cate ceva pe terasa hotelului, apoi am trecut la spalatul hainelor si in special a randurilor de echipament folosite in cele patru zile de pedalat. Am adormit undeva dupa ora 02.00...
Ziua a patra a insemnat 137 km pedalati, mai mult cu aproximativ 12 km fata de cei planificati de mine pe traseul de pe bikemap.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu